Brăduleţ,brăduţule

                                         

 Luminiţe,miros de brad,muzică,zîmbete toate acestea s-au adunat în centrul capitalei,aici unde a început  să izvorască adevărata dispoziţie de sărbătoare.Forfota din Chişinău demonstrează că locuitorii s-au pregătit pentru a vedea ceva deosebit.Îmi atrage atenţia cele două scene,oare ce ar însemna?Pentru a încălzi atmosfera, pe scenă au evoluat interpreţi autohtoni.Luminiţele şi puţinile jucării de pe brad au adunat copii la polalele lui ,pentru a aduce mai repede fulgii de nea şi mai repede să vie Moş Crăciun aşa imi spune Mirabela.

Fraza care nu o pot trece cu auzul este,,Bradul de anul acesta e mai frumos,puţine jucării,dar multe luminiţe”,aşa spun cei care sunt prezenţi la eveniment.Aliona,menţionează că luminiţele de anul acesta chiar sunt mai frumoase şi binevestesc adevărata sărbătoare a creştinilor,naşterea domnului.Camere video,fotoaparate,telefoane  toate sunt puse în funcţie pentru a surprinde  momentul culminant al evenimentului,aprinderea luminiţelor.Chişinăul arde!Mii de luminiţe au fost aprinse pe străzile capitalei care au luminat toată noaptea.Strigăte,chiuituri,dans,acestea sunt cîteva momente în care surprind emoţiile trăite de oameni.Printre cei care au venit la inaugurarea pomului de crăciun îl zăresc pe Primarul Chişinăului,Dorin Chirtoacă care spune că bradul de anul acesta e în stil european şi se diferenţiază mult de ceea ce a fost în anii trecuţi,il bucură mult atmosfera şi satisfacţia pe care o primesc locuitorii oraşului cînd văd această frumuseţe.Vad în depărtare o doamnă care pare a fi foarte îngîdurată,ea se îndreaptă spre brad care prin luminiţele si atmosferă îi face ochii  să rîdă.Ea îşi face loc printre mulţime şi priveşte concertul.Bradul i-a luat pentru puţin timp gîndurile care o macină.Urmăresc cum priveşte concertul,dar nu,nu am avut mult tip ca să o urmăresc,ea se întoarce şi pleacă în drumul ei iară-şi cu masca tristă pe faţă.Pentru cineva evenimentul a fost o adevărată sărbătoare,iar pentru cineva cîteva secunde de refugiu.Dar pentru tine ce înseamnă pomul de crăciun?

Nuntă la facultatea de Arte Frumoase

                                            

Glasul costumului popular ma adus aici la festivalul ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”,ediţia a III-a.O atmosferă familială şi generatoare de frumos,folclor,neam se emană din prosoapele vechi ţesute de mîna harnică a gospodinilor,gărduleţul din nueluşe împletit de puterea unui gospodar,covorul moldovenesc pe care se rătăceşte trandafirii ţesuţi cu un roşu aprins şi ulciorul cu vin,împăinginit cu elemente specifice neamului basarabean.

Sunt în sala unde se aprinde tradiţia şi obiceiurile de nuntă.Auditoriul cu ochii tulburaţi de dorinţa de a vedea ceva deosebit priveşte spre scena unde apare prezentatoarea.Cu glas tare ea ne spune ,,Bine aţi venit la cea de-a III-a ediţie a festivalului ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”.Aplauzele furtunoase răsună din sală ,unde continue să apară cîte un doritor de a vedea tradiţia şi obiceiurile de nuntă.

Sala e în tăcere,răsare ,,Romaniţele”pe scenă,care prezintă ,,Logodna tinerilor”.Costumele,obiectele,felul de a vorbi şi de a juca rolul de mire şi mireasă i-a făcut pe spectatori să stea ,,ţepeni” pe scaune şi să privească frumosul îmbobocit pe scenă.Ludmila,spectatoare îmi spune că a auzit de la bunica cum, se logodeau tinerii în acele vremuri,dar nu am avut ocazia să fiu prezentă la astfel de ceremonii”.Privirea şi atenţia ei este dăruită festivalului,ca şi ceilalţi prezenţi la eveniment.Ansamblu ,,Ţărăncuţa”a prezentat un obiceu deosebit la nunţi ,,Bărbieritul mirelui”.Muzica live care se căntă pe scenă împleteşte publicul cu scena prezentată de ansamblu.Arunc o privire spre sală,tinerii cu un deosebit interes şi miraţi privesc spre scena care arde în flacăra folclorului.

Linişte,prezentatoarea anunţă următorul ansamblu care va evalua pe scenă.Pe fonul aplauzelor ce răsună se îndreaptă spre scenă cei din ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,supravegheaţi de muzică populară.Dans,mire,mireasă,zestre toate alcătuesc tradiţia de nuntă.Cu zîmbete sunt întîmpinaţi moşul şi cu baba sa,care prin felul de a dansa şi de a se mişca aduc izul umorului în sală.

,,Crenguţa de Ederă”pe perioada cît a evoluat a fost supravegheată de comentarii din sală,strigate de ,,bravo”,aplauze.Ei s-au împletit cu sala prin horă care au încins-o chiar aici în sală.Elena,profesoară la şcoala de arte ,,Timotei Bătrînu”zice că foarte mult îi place atmosfera din sală mai ales cînd a evoluat ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,deoarece fiecare spectator dă din picior ceea ce ar însemna că nu ar fi împotrivă să danseze.Din senin pe scenă apare Maria Iliuţă,care a adus evenimentului culoare şi sublimul prin cîntecele înterpretate ea menţionează că şi-a pus ca scop să scotocească de la bătrînele,rude,folclor tot ceea ce a fost mai valuros ca să prezentăm şi să păstrăm tradiţia.Arunc privirea spre scenă,îl zăresc pe unul dintre organizatorii festivalului e Nicole Grebincea care se rătăcea printre tineri.Cu glasul înecat în emoţii el spune că pentru acest festival am ales nişte colective puternice.Tot festivalul se bazează pe tradiţia ascunsă în amintirile bătrinilor.Participă studenţi din Bălţi,Comrat şi desigur studenţi de la USM.

Sala e în aşteptare,ce va urma după prezentarea frumoasă a colectivelor,dar ne onorează cu prezenţa decanul facultăţii de Arte Frumoase,Valentin Tomuleţ care vine cu un mesaj de felicitare şi diplome de menţiune şi diplome de gradul I,II,III.Zimbetul de pe faţa spectatorilor dispare,unul cîte unu părăsesc sala.Toţi s-au adunat în hol pentru a face poze cu studenţii care purtau cu mindrie custumul naţional.Unde s-au pierdut tradiţiile şi obiceiurile de nuntă, oare aceasta ar fi un  efect al globalizării?

Interviu cu Olga Cojocaru biliotecara de la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării ,,...În bibliotecă mă simt ca acasă...”

                         

Fiind îndrăgostită de carte,viaţa-i se pare a fi o adevărată enciclopedie.Olga Cojocaru este bibliotecara care activeaza de 26 de ani în cadrul Universităţii de Stat din Moldova.De unde izvorăşte această dragoste vom afla din interviul urmator.

1.Ce reprezintă cartea pentru dumneavoastră?

Cartea este totul pentru mine.De mic copil îmi plăcea să citesc,să cunosc mai mult decît copii de vîrsta mea.Dacă nu ar fi cartea în viaţa mea ,atunci ea nu ar avea sens.

2.Cine va îndrumat pe calea lecturii?

Cînd învăţam la şcoală,mult timp îl petreceam în bibliotecă.Aveam o bibliotecară de origine rusă,care îmi propunea cărţi diferite şi interesante pentru a le lectura.Eu deseori o ajutam să aranjeze cărţile pe rafturi,chiar o ajutam să înclee cărţile care aveau pagini rupte.Ea deseori îmi spunea să fac facultatea de Biblioteconomie,deoarece a simţit dragostea pe care o am eu faţă carte.A trecut ceva timp ca să mă hotărăsc totuşi să fac această facultate.Îmi iubesc profesia,deoarece fac ceea ce imi place.

3.Care au fost emoţiile care v-au copleşit cînd aţi intrat pentru prima oară în biblioteca de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinte ale Comunicării?

Nu pot să redau prin cuvinte ceea ce simţeam în acel moment.Dar ştiam că ceea ce va urma să fac nu mă va dezamăgi.Mă simt printre cărţi ca printre oameni.

4.Ce carte va marcat viaţa?

Nu pot s-ă aleg doar una.Din toate cărţile am avut ceva de învăţat.Orice carte care a trecut prin mîinele mele a lăsat amprente şi în viaţa mea.

5.Spuneţine o istorioară din perioada de cînd activaţi în acest domeniu?

 În multe istorioare din viaţa profesională  sunt implicaţi studenţii. Îmi amintesc un moment,cînd în bibliotecă intrase un băiat la prima vedere părea a fi educat,dar cînd l-am prins cum rupea foile dintr-o carte mi s-a şters părerea pe care o aveam de la început.În acel moment tremuram de ciudă şi îmi venea să fac ,,must”din el.Băiatul s-a ales doar cu o observaţie pe care i-am făcut-o.După acest caz pe care l-am avut,scrieam bileţele pentru studenţi unde îi rugam să nu rupă cărţile.

6.Cu ce puteţi asocia biblioteca?

Biblioteca pentru mine a devenit familie.Aici chiar mă simt ca acasă.Mă bucur mult cînd vin studenţii la mine ,,acasă” şi i-au cărţi şi pot să-i ajut.Şi eu sunt mulţumită şi ei sunt mulţumiţi.

7.Ce părere aveţi despre bibliotecile online?

Pot să spun că ne-a ,,furat” mulţi studenţii.Mă simt incomod cînd nu pot să îi ajut pe ei cu literatura de care au nevoie şi îmi spun ,,Ei dacă nu aveţi aici informaţii atunci pe internet precis trebuie să fie”.Biliotecile online îi face pe studenţi să fie mai lenoşi.

8.Prin ce se deosebeşte generaţia de studenţi de acum ,de cea cînd aţi absolvit facultatea?

Disciplina este prima deosebire.Pe timpuri tinerii nu-şi permiteau să facă lucruri oribile pe care le fac acum unii studenţi.Scopurile pe care le aveau studenţii din generaţia mea,le atingeau doar prin muncă şi cunoştinte.Acum totul se face cu bani.Studenţii nu vin să înveţe pentru ei,ci vin pentru a obtine doar documentul şi atît.

9.Ce mesaj le transmiteţi studenţilor de ziua internaţională a lor?

În primul rînd le doresc sănătate,perseverenţe.Le doresc cît mai multă responsabilitate să aibă de faptele pe care le fac.Şi succese,succese şi încă o dată succese.

,,Simptomele sesiunii”

Nopţi ne dormite,ochi tulburaţi,teancuri de caiete.Se simte ca se apropie,bate la uşă,calcă pragul,da,e ea,e ,,Sesiunea”multă aşteptată de studenţi.Forfota de pe holurile USM-ului ne demonstrează că totuşi studenţii,, învaţă „ nu este aşa cum spun gurile rele.Prezenţa la ore sporeşte,putem ,,citi” pe ochii profesorilor ,,bucuria” pe care o au cînd fac cunoştinţă cu studenţi noi.Slujitorii bisericii,,Întîmpinarea domnului”se bucură ca nici o dată de un nr.mare de tineri ,,credincioşi” care vin la slujbe.Văd o domnişoară ce iesă din biserică.Alina,studentă la USM spune ,,M-am rugat pentru sănătatea mea şi a părinţilor,pentru o blogoslovire la ceea ce mi-am pus in plan ca să realizez.Desigur să trec cu bine peste sesiune şi să nu am restanţe”.

Ce fel de student este cel care nu face copiuţe?Trec pe lîngă gheretele unde se face Xerox,aud vorba studenţilor :,,Asta ţie,asta nie,asta lui Anatol,asta eu mîine am să ii dau lui Petru.”Desigur xeroxul facut nu depaşeşte mărimea de 30-40%,trebuie să fie compact şi să fie uşor de inspirat.

Aliona,doamna de la xerox ne spune că ,,studenţii mereu se adresează cu dorinţa de a micşora xeroxul.Dar o intensitate mai mare este în ,,pragul” examenelor.Venim dimineaţa la lucru ,dar lingă uşa gheretei deacum stau studenţi.

 A face xerox este o nimica toată,iar pentru a nascoci metode de inspiraţie este ceva mai dificil pentru studenţi.Cei care le alungă muza în timpul examenelor sunt profesorii pe care nu-i putem deja uimi cu metode de inspiraţie inventate în ajun de examen.Profesorii ne spun că ,,Cele mai ingenioase metode de ,,inspiraţie” la examene sunt folosirea tehnologiilor informaţionale ca:telefoanele mobile dotate cu internet şi caschetele pe care deseori le folosesc băieţii.Ei işi lasă  special părul mai lung ca să acopere caschetele.

Mulţi au trecut prin veaţa ,,grea”a studentului.Multe lacrimi s-au vărsat din ochii lor.Şi totuşi veaţa de student este una dintre celel mai frumoase clipe a vieti.Dar luaţi aminte vorba din folclor ,,Porcul în ajun nu se îngraşă”

Atenţie cîine rău la Moldexpo!

Departe se aude un lătrat de cîine de parcă ar striga:,,Vină să mă vezi”.Lătratul mă duce spre Moldexpo unde are loc,,Concursul internaţional de frumuseţe a cîinilor”.Doritorii de a vedea frumuseţea naturii combinată cu îngrijirea omului stau în rînd printre care şi eu.Vizitatorii ,,înarmaţi „cu camere video şi cu aparate de fotografiat,aşteaptă cu nerăbdare cînd vor putea vedea oaspeţii mai mici din alte ţări.Dorinţa de a vedea pe cel mai bun prieten al omului ma făcut să mă strecor mai repede în sală.Pufoşi,cu fundiţe,mici,mari,negri,albi,suri...cîinii stau ţanţoşi lîngă stăpîni şi aşteaptă cu nerăbdare privirile calde a vizitatorilor. Cele mai rare şi exotice rase de cîine din ţările Europene,Africa,America Latină,şi Asia s-au adunat pentru a fi premiaţi.Stăpinii cu o deosebită grijă şi atenţie îşi mîngîe patrupezii.
Roma Martînov:Acest cîine il am de 2 ani.De mic l-am învăţat sa fie curăţel.El nu iubeşte cînd farfurioara lui este murdară.El nu bea apă dacă ea stă mai mult de o jumătate de zi.
Blana moale,unghiile vopsite,fundiţă roşie,acesta este stilul unui cîine de rasă ,,Zorkshire Terrier”.
Natalia Şevcenco:Este un cîine deosebit ,elegant.Pentru a avea aşa blană moale noi folosim un şampon special din plante de mare.O îngrijire specială are atunci cînd ne pregătim pentru concurs.
Vizitatorii cu dispoziţie ne cătind la faptul că afară e o vreme posomorîtă,zîmbesc cînd un cîine sau altul fac ceva deosebit decît ceilalţi.
Serghei Volneţ,preşedintele Uniunii Chinologice:O parte din banii cîştigaţi vor merge la centrele de maidanezi,astfel încercăm să ajutăm municipalitatea să îngrijească de cîinii vagabonzi.
Copii care au venit la expoziţie privesc cu mirare orice rasă de cîini şi cu mînuţele arată părinţilor cîinele care le place.Unde şi unde se aude :,,Mamica ia uitete”, ,,Vreu şi eu de aista”.
Dorinţa de a privi orice frumuseţe din sală nu ma făcut să mă grăbesc astfel ca şi restul vizitatori. 500 de cîini din 100 de rase sin 15 ţări au creat buna dispoziţie celor care au fost interesaţi de modul de îngrijire şi de aspectul fiecărui cîine.

Chişinău între trecut şi viitor

Chişinăul între trecut şi viitor,cu acest generic vine  biblioteca Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Mai multe expoziţii au fost concomitent amenajate de către colaboratorii bibliotecii.Au fost expuse tablouri despre Chişinău pictate după vechile fotografii ale oraşului.Cu aceeaşi ocazie autorul Iurie Colesnic a editat 2 cărţi ,,Chişinăul din amintiri”şi ,,Timp şi istorie”.

Iurie Colesnic,scriitor,,Chişinăul se află  la un punct de tranziţie foarte complicat el poate dispărea ca oraş istoric.Dacă opinia publică va conştientiza seriozitatea acestei probleme,aceasta fiind  şi unul dintre scopurile expoziţiei astfel vom salva oraşul nostru,dacă nu, vom avea un oraş care nu are faţă”

Savanţi din Macedonia,Franţa şi România au pus în discuţie valorile istorice a capitalei ,ei atrag atenţia asupra faptului cum poporul distrug istoria Chişinăului.

Tamara Nesterov,sefă,secţia arhitectură:,,Există tendinţa de ruralizare a oraşului,persoanele ce vin de la sate îşi construesc case cu elemente aduse din localitatea natală sau cei care vin de peste hotare cu noi modele de construcţie a caselor,acesta tot fiind un element negativ pentru arhitectura oraşului.Oraşul trebuie să aibă stilul său.

In curînd pe vizitatori îi aşteaptă o noua surpriză,o carte cu versuri despre Chişinău. Aceasta a fost editată pe contul mijloacelor bibliotecii cu un tiraj  de 575 de exemplare.

La mulţi ani ,Chişinău!

Miros de frigărui ,vin ,muzică,toate în ansamblu formează orbita sărbătorii ,,Hramul oraşului Chişinău”.

Oraşul din piatră albă este sintagma cu care este supranumit Chişinăul, a împlinit 575 de ani de la înfiinţare.Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN)ca să guste din bucatele moldoveneşti.Glasul piţigăet şi angelesc a copiilor mă face sa le atrag atenţia fiecărui.Din simplă curiozitate ma îndrept spre o tarabă unde se coceau frigărui să văd costul a100g.

Mihai,bucătar:Dacă doriţi frigărui din carne de porc pentru 100g platiţi 35 de lei,dacă doriţi mititei,100g costă 25 de lei.Cumpărătorii preferă frigărui din carne de porc,îi cam scump însă pofta ti-o împlineşti.

Cozile la tarabele cu vin şi ţuică nu se mai termin.Observ că vremea rece de afară îi face pe vizitatori să se mişte ca furnicile într-un furnicar pentru a se ,,încălzi”un pic. Mă creionez prin străzile blocate din centrul capitalei şi mă îndrept spre PMAN unde nici iz de muzică nu răsună însă pe feţele vizitatorilor se citeşte un zimbet de sărbătoare.Din dorinţa de a sărbători din plin Hramul oraşului  mă îndrept spre Teatrul de Operă şi Balet unde din adîncuri răsună cîntece cu participarea interpreţilor autohtoni.Zinaida Julia,Mihai Ciobanu şi fraţii Advahov au încălzit sărbătoarea cu cîntece populare.Pe lîngă vitrinele cu mîncare locuitorii capitalei au parte de o expoziţie de dovleci.Galbenul lor aduceau soarele la Chişinău.

Anastasia:Expoziţia de dovleci am realizat-o cu dorinţa de a aduce izul toamnei de Haramul oraşului.Imi place cînd privirile vizitatorilor sunt mereu spre expoziţie care ,cred eu că a devenit deja o tradiţie la noi în Moldova.

Un obicei de Hramul oraşului Chişinău erau focurile de artificii,însă din lipsa resurselor financiare ne-am ales cu prezenţa oaspeţilor :Zdob şi Zdub şi Morandi.

Mă înscriu într-o horă  pe PMAN dorinţa de a petrece vesel Hramul,oamenii dansează cu un adevărat profesionalism.Domnişoarele nu trag atenţia că sunt încălţate pe tocuri ,sar de parcă le dă cineva foc la tălpi.Ceasul trece puntea mizului nopţii,văd că oamenii se string grupuşoare şi pleacă.Mă înrept spre Maxi taxi în care nu ar avea loc un chibrit dacă ar fi căzut.Cu dispoziţia de pe PMAN,oamenii discută ,chiar şi cîntă.

Gheorghe:Concertul de azi nu a fost mai rău ca în ceilalţi ani,doar că au lipsit focurile de artificii ,aceasta a creeat un gol la sărbătoare însă noi ne distrăm că doar o dată în an este Hramul Chişinăului.

Chişinăul împlineşte 575 de ani. În 2002, Ziua Oraşului, marcată în prima duminică din octombrie, a fost redenumită Hramul Chişinăului. Aceasta a fost transferată ulterior pe 14 octombrie, cînd creştinii ortodocşi sărbătoresc Acoperămîntul Maicii Domnului.

Gust de tulburel şi miros de struguri

Aroma vinului ,poamei şi a distracţiei m-au adus aici la Moldexpo ca să gust din rodul sărbătorii vinului.Talentul oamenilor au bucurat ochii vizitatorilor .Expoziţia de lut,cercei,butoaie,blănuri ...nu au lăsat oamenii cu banii în buzunar.Pentru a mă strecura în tainele fiecărei expoziţii am trecut prin înghesuiala şi prin cozile infinite.Am ajuns la masa cu bijuterii,culorile calde au innundat masa.O brăţară îmi împăingineşte privirea ,s-ar potrivi bine cu o bluză de amea ,o i-au în mînă. Da,îmi place! Întreb preţul,dar am rămas doar cu privirea spre braţară.Preţurile la expoziţie sunt mari.Printre mulţimea care le fug ochii cînd la o masă cu plăcinte cînd la masa cu vinuri ,zăresc nişte turişti din Canada.
Adelaide,turist:,,Special am venit la sărbătoarea vinului. De mult timp am auzit că la Moldova sărbătoarea aceasta adună pe toţi pentru a gusta roadele toamnei. Am planificat de mult această călătorie.Talentul meşterilor m-au lăsat fără cuvinte,de aceea mi-am procurat căte ceva ca să am ca amintire de la Moldova."
Pe lîngă cuvintele de laudă şi pe lîngă cuvintele de mulţumire îmi strapunge urechea şi cuvinte de nemulţumire.
Andrei Prozorovschi,vizitator:,,Am gustat multe vinuri ,care mai bune care parcă era ,,zoaie” sau mai bine spus,,cizme spălate”,idee nu am ce mai vin la expoziţie cu aşa calitate a vinului”.
Mă îndrept cu greu printre mulţime spre scena care zguduia de la tropăitul dansatorilor. Dansurile populare a tinerilor formaţii au trezit gustul de a dansa printre vizitatori,astfel horele au luat foc aici la Moldexpo. Nu au neglijat sărbătoarea nici bike-rii care şi-au lăsat motocicletele pentru a servi cîte un păhărel de vin dulce moldovenesc.Mă îndrept spre platoul care de parcă nici nu participa la expoziţie.Aici am descoperit adevărata formulă chimică a vinului care a şi format decorul încăperii.
Natalia Gheu,participant la expoziţie:,, Am ales acest decor al platoului, fiindcă vizitatorii să vadă că vinul nu e o simplă băutură ci o adevărată minune chimică."
Sărbătoarea vinului a pornit de la Aeroport. Toţi cei care au sosit astăzi în Moldova au fost întîmpinaţi de tinere în costume naţionale, care îi serveau cu vin dar şi cu pîine şi sare. Ziua Naţională a Vinului a fost instituita acum zece ani, printr-un decret al preşedintelui de atunci, Vladimir Voronin.