Brăduleţ,brăduţule

                                         

 Luminiţe,miros de brad,muzică,zîmbete toate acestea s-au adunat în centrul capitalei,aici unde a început  să izvorască adevărata dispoziţie de sărbătoare.Forfota din Chişinău demonstrează că locuitorii s-au pregătit pentru a vedea ceva deosebit.Îmi atrage atenţia cele două scene,oare ce ar însemna?Pentru a încălzi atmosfera, pe scenă au evoluat interpreţi autohtoni.Luminiţele şi puţinile jucării de pe brad au adunat copii la polalele lui ,pentru a aduce mai repede fulgii de nea şi mai repede să vie Moş Crăciun aşa imi spune Mirabela.

Fraza care nu o pot trece cu auzul este,,Bradul de anul acesta e mai frumos,puţine jucării,dar multe luminiţe”,aşa spun cei care sunt prezenţi la eveniment.Aliona,menţionează că luminiţele de anul acesta chiar sunt mai frumoase şi binevestesc adevărata sărbătoare a creştinilor,naşterea domnului.Camere video,fotoaparate,telefoane  toate sunt puse în funcţie pentru a surprinde  momentul culminant al evenimentului,aprinderea luminiţelor.Chişinăul arde!Mii de luminiţe au fost aprinse pe străzile capitalei care au luminat toată noaptea.Strigăte,chiuituri,dans,acestea sunt cîteva momente în care surprind emoţiile trăite de oameni.Printre cei care au venit la inaugurarea pomului de crăciun îl zăresc pe Primarul Chişinăului,Dorin Chirtoacă care spune că bradul de anul acesta e în stil european şi se diferenţiază mult de ceea ce a fost în anii trecuţi,il bucură mult atmosfera şi satisfacţia pe care o primesc locuitorii oraşului cînd văd această frumuseţe.Vad în depărtare o doamnă care pare a fi foarte îngîdurată,ea se îndreaptă spre brad care prin luminiţele si atmosferă îi face ochii  să rîdă.Ea îşi face loc printre mulţime şi priveşte concertul.Bradul i-a luat pentru puţin timp gîndurile care o macină.Urmăresc cum priveşte concertul,dar nu,nu am avut mult tip ca să o urmăresc,ea se întoarce şi pleacă în drumul ei iară-şi cu masca tristă pe faţă.Pentru cineva evenimentul a fost o adevărată sărbătoare,iar pentru cineva cîteva secunde de refugiu.Dar pentru tine ce înseamnă pomul de crăciun?

Nuntă la facultatea de Arte Frumoase

                                            

Glasul costumului popular ma adus aici la festivalul ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”,ediţia a III-a.O atmosferă familială şi generatoare de frumos,folclor,neam se emană din prosoapele vechi ţesute de mîna harnică a gospodinilor,gărduleţul din nueluşe împletit de puterea unui gospodar,covorul moldovenesc pe care se rătăceşte trandafirii ţesuţi cu un roşu aprins şi ulciorul cu vin,împăinginit cu elemente specifice neamului basarabean.

Sunt în sala unde se aprinde tradiţia şi obiceiurile de nuntă.Auditoriul cu ochii tulburaţi de dorinţa de a vedea ceva deosebit priveşte spre scena unde apare prezentatoarea.Cu glas tare ea ne spune ,,Bine aţi venit la cea de-a III-a ediţie a festivalului ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”.Aplauzele furtunoase răsună din sală ,unde continue să apară cîte un doritor de a vedea tradiţia şi obiceiurile de nuntă.

Sala e în tăcere,răsare ,,Romaniţele”pe scenă,care prezintă ,,Logodna tinerilor”.Costumele,obiectele,felul de a vorbi şi de a juca rolul de mire şi mireasă i-a făcut pe spectatori să stea ,,ţepeni” pe scaune şi să privească frumosul îmbobocit pe scenă.Ludmila,spectatoare îmi spune că a auzit de la bunica cum, se logodeau tinerii în acele vremuri,dar nu am avut ocazia să fiu prezentă la astfel de ceremonii”.Privirea şi atenţia ei este dăruită festivalului,ca şi ceilalţi prezenţi la eveniment.Ansamblu ,,Ţărăncuţa”a prezentat un obiceu deosebit la nunţi ,,Bărbieritul mirelui”.Muzica live care se căntă pe scenă împleteşte publicul cu scena prezentată de ansamblu.Arunc o privire spre sală,tinerii cu un deosebit interes şi miraţi privesc spre scena care arde în flacăra folclorului.

Linişte,prezentatoarea anunţă următorul ansamblu care va evalua pe scenă.Pe fonul aplauzelor ce răsună se îndreaptă spre scenă cei din ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,supravegheaţi de muzică populară.Dans,mire,mireasă,zestre toate alcătuesc tradiţia de nuntă.Cu zîmbete sunt întîmpinaţi moşul şi cu baba sa,care prin felul de a dansa şi de a se mişca aduc izul umorului în sală.

,,Crenguţa de Ederă”pe perioada cît a evoluat a fost supravegheată de comentarii din sală,strigate de ,,bravo”,aplauze.Ei s-au împletit cu sala prin horă care au încins-o chiar aici în sală.Elena,profesoară la şcoala de arte ,,Timotei Bătrînu”zice că foarte mult îi place atmosfera din sală mai ales cînd a evoluat ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,deoarece fiecare spectator dă din picior ceea ce ar însemna că nu ar fi împotrivă să danseze.Din senin pe scenă apare Maria Iliuţă,care a adus evenimentului culoare şi sublimul prin cîntecele înterpretate ea menţionează că şi-a pus ca scop să scotocească de la bătrînele,rude,folclor tot ceea ce a fost mai valuros ca să prezentăm şi să păstrăm tradiţia.Arunc privirea spre scenă,îl zăresc pe unul dintre organizatorii festivalului e Nicole Grebincea care se rătăcea printre tineri.Cu glasul înecat în emoţii el spune că pentru acest festival am ales nişte colective puternice.Tot festivalul se bazează pe tradiţia ascunsă în amintirile bătrinilor.Participă studenţi din Bălţi,Comrat şi desigur studenţi de la USM.

Sala e în aşteptare,ce va urma după prezentarea frumoasă a colectivelor,dar ne onorează cu prezenţa decanul facultăţii de Arte Frumoase,Valentin Tomuleţ care vine cu un mesaj de felicitare şi diplome de menţiune şi diplome de gradul I,II,III.Zimbetul de pe faţa spectatorilor dispare,unul cîte unu părăsesc sala.Toţi s-au adunat în hol pentru a face poze cu studenţii care purtau cu mindrie custumul naţional.Unde s-au pierdut tradiţiile şi obiceiurile de nuntă, oare aceasta ar fi un  efect al globalizării?

Interviu cu Olga Cojocaru biliotecara de la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării ,,...În bibliotecă mă simt ca acasă...”

                         

Fiind îndrăgostită de carte,viaţa-i se pare a fi o adevărată enciclopedie.Olga Cojocaru este bibliotecara care activeaza de 26 de ani în cadrul Universităţii de Stat din Moldova.De unde izvorăşte această dragoste vom afla din interviul urmator.

1.Ce reprezintă cartea pentru dumneavoastră?

Cartea este totul pentru mine.De mic copil îmi plăcea să citesc,să cunosc mai mult decît copii de vîrsta mea.Dacă nu ar fi cartea în viaţa mea ,atunci ea nu ar avea sens.

2.Cine va îndrumat pe calea lecturii?

Cînd învăţam la şcoală,mult timp îl petreceam în bibliotecă.Aveam o bibliotecară de origine rusă,care îmi propunea cărţi diferite şi interesante pentru a le lectura.Eu deseori o ajutam să aranjeze cărţile pe rafturi,chiar o ajutam să înclee cărţile care aveau pagini rupte.Ea deseori îmi spunea să fac facultatea de Biblioteconomie,deoarece a simţit dragostea pe care o am eu faţă carte.A trecut ceva timp ca să mă hotărăsc totuşi să fac această facultate.Îmi iubesc profesia,deoarece fac ceea ce imi place.

3.Care au fost emoţiile care v-au copleşit cînd aţi intrat pentru prima oară în biblioteca de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinte ale Comunicării?

Nu pot să redau prin cuvinte ceea ce simţeam în acel moment.Dar ştiam că ceea ce va urma să fac nu mă va dezamăgi.Mă simt printre cărţi ca printre oameni.

4.Ce carte va marcat viaţa?

Nu pot s-ă aleg doar una.Din toate cărţile am avut ceva de învăţat.Orice carte care a trecut prin mîinele mele a lăsat amprente şi în viaţa mea.

5.Spuneţine o istorioară din perioada de cînd activaţi în acest domeniu?

 În multe istorioare din viaţa profesională  sunt implicaţi studenţii. Îmi amintesc un moment,cînd în bibliotecă intrase un băiat la prima vedere părea a fi educat,dar cînd l-am prins cum rupea foile dintr-o carte mi s-a şters părerea pe care o aveam de la început.În acel moment tremuram de ciudă şi îmi venea să fac ,,must”din el.Băiatul s-a ales doar cu o observaţie pe care i-am făcut-o.După acest caz pe care l-am avut,scrieam bileţele pentru studenţi unde îi rugam să nu rupă cărţile.

6.Cu ce puteţi asocia biblioteca?

Biblioteca pentru mine a devenit familie.Aici chiar mă simt ca acasă.Mă bucur mult cînd vin studenţii la mine ,,acasă” şi i-au cărţi şi pot să-i ajut.Şi eu sunt mulţumită şi ei sunt mulţumiţi.

7.Ce părere aveţi despre bibliotecile online?

Pot să spun că ne-a ,,furat” mulţi studenţii.Mă simt incomod cînd nu pot să îi ajut pe ei cu literatura de care au nevoie şi îmi spun ,,Ei dacă nu aveţi aici informaţii atunci pe internet precis trebuie să fie”.Biliotecile online îi face pe studenţi să fie mai lenoşi.

8.Prin ce se deosebeşte generaţia de studenţi de acum ,de cea cînd aţi absolvit facultatea?

Disciplina este prima deosebire.Pe timpuri tinerii nu-şi permiteau să facă lucruri oribile pe care le fac acum unii studenţi.Scopurile pe care le aveau studenţii din generaţia mea,le atingeau doar prin muncă şi cunoştinte.Acum totul se face cu bani.Studenţii nu vin să înveţe pentru ei,ci vin pentru a obtine doar documentul şi atît.

9.Ce mesaj le transmiteţi studenţilor de ziua internaţională a lor?

În primul rînd le doresc sănătate,perseverenţe.Le doresc cît mai multă responsabilitate să aibă de faptele pe care le fac.Şi succese,succese şi încă o dată succese.