,,Simptomele sesiunii”

Nopţi ne dormite,ochi tulburaţi,teancuri de caiete.Se simte ca se apropie,bate la uşă,calcă pragul,da,e ea,e ,,Sesiunea”multă aşteptată de studenţi.Forfota de pe holurile USM-ului ne demonstrează că totuşi studenţii,, învaţă „ nu este aşa cum spun gurile rele.Prezenţa la ore sporeşte,putem ,,citi” pe ochii profesorilor ,,bucuria” pe care o au cînd fac cunoştinţă cu studenţi noi.Slujitorii bisericii,,Întîmpinarea domnului”se bucură ca nici o dată de un nr.mare de tineri ,,credincioşi” care vin la slujbe.Văd o domnişoară ce iesă din biserică.Alina,studentă la USM spune ,,M-am rugat pentru sănătatea mea şi a părinţilor,pentru o blogoslovire la ceea ce mi-am pus in plan ca să realizez.Desigur să trec cu bine peste sesiune şi să nu am restanţe”.

Ce fel de student este cel care nu face copiuţe?Trec pe lîngă gheretele unde se face Xerox,aud vorba studenţilor :,,Asta ţie,asta nie,asta lui Anatol,asta eu mîine am să ii dau lui Petru.”Desigur xeroxul facut nu depaşeşte mărimea de 30-40%,trebuie să fie compact şi să fie uşor de inspirat.

Aliona,doamna de la xerox ne spune că ,,studenţii mereu se adresează cu dorinţa de a micşora xeroxul.Dar o intensitate mai mare este în ,,pragul” examenelor.Venim dimineaţa la lucru ,dar lingă uşa gheretei deacum stau studenţi.

 A face xerox este o nimica toată,iar pentru a nascoci metode de inspiraţie este ceva mai dificil pentru studenţi.Cei care le alungă muza în timpul examenelor sunt profesorii pe care nu-i putem deja uimi cu metode de inspiraţie inventate în ajun de examen.Profesorii ne spun că ,,Cele mai ingenioase metode de ,,inspiraţie” la examene sunt folosirea tehnologiilor informaţionale ca:telefoanele mobile dotate cu internet şi caschetele pe care deseori le folosesc băieţii.Ei işi lasă  special părul mai lung ca să acopere caschetele.

Mulţi au trecut prin veaţa ,,grea”a studentului.Multe lacrimi s-au vărsat din ochii lor.Şi totuşi veaţa de student este una dintre celel mai frumoase clipe a vieti.Dar luaţi aminte vorba din folclor ,,Porcul în ajun nu se îngraşă”

Atenţie cîine rău la Moldexpo!

Departe se aude un lătrat de cîine de parcă ar striga:,,Vină să mă vezi”.Lătratul mă duce spre Moldexpo unde are loc,,Concursul internaţional de frumuseţe a cîinilor”.Doritorii de a vedea frumuseţea naturii combinată cu îngrijirea omului stau în rînd printre care şi eu.Vizitatorii ,,înarmaţi „cu camere video şi cu aparate de fotografiat,aşteaptă cu nerăbdare cînd vor putea vedea oaspeţii mai mici din alte ţări.Dorinţa de a vedea pe cel mai bun prieten al omului ma făcut să mă strecor mai repede în sală.Pufoşi,cu fundiţe,mici,mari,negri,albi,suri...cîinii stau ţanţoşi lîngă stăpîni şi aşteaptă cu nerăbdare privirile calde a vizitatorilor. Cele mai rare şi exotice rase de cîine din ţările Europene,Africa,America Latină,şi Asia s-au adunat pentru a fi premiaţi.Stăpinii cu o deosebită grijă şi atenţie îşi mîngîe patrupezii.
Roma Martînov:Acest cîine il am de 2 ani.De mic l-am învăţat sa fie curăţel.El nu iubeşte cînd farfurioara lui este murdară.El nu bea apă dacă ea stă mai mult de o jumătate de zi.
Blana moale,unghiile vopsite,fundiţă roşie,acesta este stilul unui cîine de rasă ,,Zorkshire Terrier”.
Natalia Şevcenco:Este un cîine deosebit ,elegant.Pentru a avea aşa blană moale noi folosim un şampon special din plante de mare.O îngrijire specială are atunci cînd ne pregătim pentru concurs.
Vizitatorii cu dispoziţie ne cătind la faptul că afară e o vreme posomorîtă,zîmbesc cînd un cîine sau altul fac ceva deosebit decît ceilalţi.
Serghei Volneţ,preşedintele Uniunii Chinologice:O parte din banii cîştigaţi vor merge la centrele de maidanezi,astfel încercăm să ajutăm municipalitatea să îngrijească de cîinii vagabonzi.
Copii care au venit la expoziţie privesc cu mirare orice rasă de cîini şi cu mînuţele arată părinţilor cîinele care le place.Unde şi unde se aude :,,Mamica ia uitete”, ,,Vreu şi eu de aista”.
Dorinţa de a privi orice frumuseţe din sală nu ma făcut să mă grăbesc astfel ca şi restul vizitatori. 500 de cîini din 100 de rase sin 15 ţări au creat buna dispoziţie celor care au fost interesaţi de modul de îngrijire şi de aspectul fiecărui cîine.

Chişinău între trecut şi viitor

Chişinăul între trecut şi viitor,cu acest generic vine  biblioteca Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Mai multe expoziţii au fost concomitent amenajate de către colaboratorii bibliotecii.Au fost expuse tablouri despre Chişinău pictate după vechile fotografii ale oraşului.Cu aceeaşi ocazie autorul Iurie Colesnic a editat 2 cărţi ,,Chişinăul din amintiri”şi ,,Timp şi istorie”.

Iurie Colesnic,scriitor,,Chişinăul se află  la un punct de tranziţie foarte complicat el poate dispărea ca oraş istoric.Dacă opinia publică va conştientiza seriozitatea acestei probleme,aceasta fiind  şi unul dintre scopurile expoziţiei astfel vom salva oraşul nostru,dacă nu, vom avea un oraş care nu are faţă”

Savanţi din Macedonia,Franţa şi România au pus în discuţie valorile istorice a capitalei ,ei atrag atenţia asupra faptului cum poporul distrug istoria Chişinăului.

Tamara Nesterov,sefă,secţia arhitectură:,,Există tendinţa de ruralizare a oraşului,persoanele ce vin de la sate îşi construesc case cu elemente aduse din localitatea natală sau cei care vin de peste hotare cu noi modele de construcţie a caselor,acesta tot fiind un element negativ pentru arhitectura oraşului.Oraşul trebuie să aibă stilul său.

In curînd pe vizitatori îi aşteaptă o noua surpriză,o carte cu versuri despre Chişinău. Aceasta a fost editată pe contul mijloacelor bibliotecii cu un tiraj  de 575 de exemplare.

La mulţi ani ,Chişinău!

Miros de frigărui ,vin ,muzică,toate în ansamblu formează orbita sărbătorii ,,Hramul oraşului Chişinău”.

Oraşul din piatră albă este sintagma cu care este supranumit Chişinăul, a împlinit 575 de ani de la înfiinţare.Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN)ca să guste din bucatele moldoveneşti.Glasul piţigăet şi angelesc a copiilor mă face sa le atrag atenţia fiecărui.Din simplă curiozitate ma îndrept spre o tarabă unde se coceau frigărui să văd costul a100g.

Mihai,bucătar:Dacă doriţi frigărui din carne de porc pentru 100g platiţi 35 de lei,dacă doriţi mititei,100g costă 25 de lei.Cumpărătorii preferă frigărui din carne de porc,îi cam scump însă pofta ti-o împlineşti.

Cozile la tarabele cu vin şi ţuică nu se mai termin.Observ că vremea rece de afară îi face pe vizitatori să se mişte ca furnicile într-un furnicar pentru a se ,,încălzi”un pic. Mă creionez prin străzile blocate din centrul capitalei şi mă îndrept spre PMAN unde nici iz de muzică nu răsună însă pe feţele vizitatorilor se citeşte un zimbet de sărbătoare.Din dorinţa de a sărbători din plin Hramul oraşului  mă îndrept spre Teatrul de Operă şi Balet unde din adîncuri răsună cîntece cu participarea interpreţilor autohtoni.Zinaida Julia,Mihai Ciobanu şi fraţii Advahov au încălzit sărbătoarea cu cîntece populare.Pe lîngă vitrinele cu mîncare locuitorii capitalei au parte de o expoziţie de dovleci.Galbenul lor aduceau soarele la Chişinău.

Anastasia:Expoziţia de dovleci am realizat-o cu dorinţa de a aduce izul toamnei de Haramul oraşului.Imi place cînd privirile vizitatorilor sunt mereu spre expoziţie care ,cred eu că a devenit deja o tradiţie la noi în Moldova.

Un obicei de Hramul oraşului Chişinău erau focurile de artificii,însă din lipsa resurselor financiare ne-am ales cu prezenţa oaspeţilor :Zdob şi Zdub şi Morandi.

Mă înscriu într-o horă  pe PMAN dorinţa de a petrece vesel Hramul,oamenii dansează cu un adevărat profesionalism.Domnişoarele nu trag atenţia că sunt încălţate pe tocuri ,sar de parcă le dă cineva foc la tălpi.Ceasul trece puntea mizului nopţii,văd că oamenii se string grupuşoare şi pleacă.Mă înrept spre Maxi taxi în care nu ar avea loc un chibrit dacă ar fi căzut.Cu dispoziţia de pe PMAN,oamenii discută ,chiar şi cîntă.

Gheorghe:Concertul de azi nu a fost mai rău ca în ceilalţi ani,doar că au lipsit focurile de artificii ,aceasta a creeat un gol la sărbătoare însă noi ne distrăm că doar o dată în an este Hramul Chişinăului.

Chişinăul împlineşte 575 de ani. În 2002, Ziua Oraşului, marcată în prima duminică din octombrie, a fost redenumită Hramul Chişinăului. Aceasta a fost transferată ulterior pe 14 octombrie, cînd creştinii ortodocşi sărbătoresc Acoperămîntul Maicii Domnului.

Gust de tulburel şi miros de struguri

Aroma vinului ,poamei şi a distracţiei m-au adus aici la Moldexpo ca să gust din rodul sărbătorii vinului.Talentul oamenilor au bucurat ochii vizitatorilor .Expoziţia de lut,cercei,butoaie,blănuri ...nu au lăsat oamenii cu banii în buzunar.Pentru a mă strecura în tainele fiecărei expoziţii am trecut prin înghesuiala şi prin cozile infinite.Am ajuns la masa cu bijuterii,culorile calde au innundat masa.O brăţară îmi împăingineşte privirea ,s-ar potrivi bine cu o bluză de amea ,o i-au în mînă. Da,îmi place! Întreb preţul,dar am rămas doar cu privirea spre braţară.Preţurile la expoziţie sunt mari.Printre mulţimea care le fug ochii cînd la o masă cu plăcinte cînd la masa cu vinuri ,zăresc nişte turişti din Canada.
Adelaide,turist:,,Special am venit la sărbătoarea vinului. De mult timp am auzit că la Moldova sărbătoarea aceasta adună pe toţi pentru a gusta roadele toamnei. Am planificat de mult această călătorie.Talentul meşterilor m-au lăsat fără cuvinte,de aceea mi-am procurat căte ceva ca să am ca amintire de la Moldova."
Pe lîngă cuvintele de laudă şi pe lîngă cuvintele de mulţumire îmi strapunge urechea şi cuvinte de nemulţumire.
Andrei Prozorovschi,vizitator:,,Am gustat multe vinuri ,care mai bune care parcă era ,,zoaie” sau mai bine spus,,cizme spălate”,idee nu am ce mai vin la expoziţie cu aşa calitate a vinului”.
Mă îndrept cu greu printre mulţime spre scena care zguduia de la tropăitul dansatorilor. Dansurile populare a tinerilor formaţii au trezit gustul de a dansa printre vizitatori,astfel horele au luat foc aici la Moldexpo. Nu au neglijat sărbătoarea nici bike-rii care şi-au lăsat motocicletele pentru a servi cîte un păhărel de vin dulce moldovenesc.Mă îndrept spre platoul care de parcă nici nu participa la expoziţie.Aici am descoperit adevărata formulă chimică a vinului care a şi format decorul încăperii.
Natalia Gheu,participant la expoziţie:,, Am ales acest decor al platoului, fiindcă vizitatorii să vadă că vinul nu e o simplă băutură ci o adevărată minune chimică."
Sărbătoarea vinului a pornit de la Aeroport. Toţi cei care au sosit astăzi în Moldova au fost întîmpinaţi de tinere în costume naţionale, care îi serveau cu vin dar şi cu pîine şi sare. Ziua Naţională a Vinului a fost instituita acum zece ani, printr-un decret al preşedintelui de atunci, Vladimir Voronin.